Când ajut noi profesioniști să predea imitația, primesc aceleași răspunsuri …
- Lucrez pe imitație în discrete trial
- Folosesc obiecte neutre
- Învață greu și nu imită spontan
- Nu văd nici o îmbunătățire pe limbaj
Hai să îndreptăm lucrurile odată pentru totdeauna – cu cele mai importante studii pentru susținere.
Imitația, bat-o vina, are două funcții distincte:
-
Funcție de învățare = prin intermediul ei dobândim noi toți abilități și cunoștințe
-
Funcție socială = prin care ne conectam social și emoțional cu ceilalți
Ce acoperă DTT structurat sau clasic? Prima funcție. Învața ce-i predai. Nimic mai mult, nimic mai puțin. L-ai învățat 20 de acțiuni, vezi la el 20 de acțiuni. Nu 21, nu 25.
Imitația, predată sub funcția de învățare, poate fi utilă în predarea altor comportamente, cum ar fi îngrijirea personală (să se îmbrace, să se spele pe mâini), dar nu are puterea necesară să susțină comportamente mai avansate de comunicare socială.
Există și excepții, una dintre ele fiind modul de lucru particular propus de Gina Green (2002) în programul de coordonare a unei fețite de 1 an. Predarea s-a făcut inițial în DTT și imediat ce-au considerat această etapă învățată, au trecut rapid în învățarea incidentală. Când cea mică demonstra abilitatea în mediul natural, atunci și doar atunci, considerau că știe. Modelul acesta a dus ca la 4 ani, fetița să nu mai prezinte întârzieri în dezvoltare sau comportamente problematice. Dimpotrivă, la 4 ani se comporta ca un copil tipic, într-o grădinița publică obișnuită.
De ce DTT structurat nu atinge de obicei funcția socială a imitației, această funcție pe care o vedem încă din primul an de viață sub forma imitației reciproce și spontane? Răspunsurile sunt simple. Atât de simple că cei mai mult le ignoră. Trebuie să ai însemnătate pentru copil pentru a copia ce faci și ce spui. Doi. Trebuie să existe reciprocitate de ambele părți. Trei. Trebuie să se întâmple în timpul interacțiunii naturale. Patru. Trebuie să existe o recompensă naturală. Fie obții sau continui ceva ce-ți place, fie eviți sau termini ceva ce-ți produce un discomfort. Edward Tronick, profesor la Harvard University, a facut următorul experiment, pentru a demonstra rolul activ pe care bebelușii îl au în interacțiunea socială încă din primele luni de viață (2-6 luni):
https://www.youtube.com/watch?v=IeHcsFqK7So
Cum poți preda imitația reciprocă și spontană în programul ABA? Există câteva modele puternice în intervenția comportamentală. Uite câteva dintre ele:
-
Project ImPACT (Brooke Ingersoll)
-
Modelul RIT (Brooke Ingersoll)
-
ESDM (Sally Rogers)
-
PRT (Lynn și Robert Koegel)
-
Early Social Intervention (Amy Wetherby)
-
Modelul JASPER (Connie Kasari)
-
Modelul Pathways (Renée Thibodeau Hoffman și Michelle DeAwn Campbell)
https://www.pathwaysndbi.com/
-
DANCE
https://pecsusa.com/download/Teaching%20Social%20Skills-Chapter%202.pdf
Ce au în comun toate aceste intervenții?
- Obiective: creșterea responsivității copilului, a limbajului, comunicării, cogniției, socialului, jocului și imitației spontane. Abilitățile nu sunt de obicei predate discret sau izolat, ci mai degrabă în cursul interacțiunilor, experiențelor și rutinelor zilnice ale copilului, cu mai multe materiale și de mai multe persoane.
- Contextul de predare: Din ce în ce mai multe studii arată că că învățarea se produce mai rapid atunci când este predarea este încorporată în activități care conțin interacțiuni sociale semnificative din punct de vedere emoțional, comparativ cu situațiile în care predarea are loc fără un angajament social semnificativ.
- Strategii: față în față și la nivelul copilului, urmărirea intereselor copilului, afect pozitiv și animație, modelarea limbajului, recompensarea răspunsurilor aproximative, folosirea tentațiilor comunicaționale și calitatea predării directe.
Toate aceste informații sunt noi pentru tine? Nu te panica. Și pentru mine au fost acum ceva ani. Acum, după ce le-am înțeles, practicat și creat un model propriu de lucru, te pot ajuta să să extragi mai repede esența lor (nu 5 ani cât mi-a luat mie să aflu despre primul model) și să le folosești cu succes în creșterea imitației, interacțiunii și comunicării sociale spontane la copilul cu autism.
Din 23 ianuarie încep seria de cursuri “Schimbă traiectoria copilului cu autism” în care acoper predarea în mediul natural a comunicării, limbajului, jocului, imitației și învățării prin observație, precum și a abilităților de reglare emoțională. Cinci cursuri legate logic și funcțional care să-ți acopere nevoia de cunoaștere și care să-ți producă rezultatele la care visezi.
Cu claritate și optimism înainte,
Alina
Surse:
Carr, E. G. (1981). Sign language. In O. I. Lovaas, A. Ackerman, D. Alexander, P. Firestone, M. Perkins, & A. L. Egel (Eds.), The me book: Teaching manual for parents and teachers of developmentally disabled children (pp. 153–161). Baltimore: University Park Press.
Dawson G. (2008). Early behavioral intervention, brain plasticity, and the prevention of autism spectrum disorder. Development and psychopathology, 20(3):775–803.
Green G, Brennan LC, Fein D. (2002) Intensive behavioral treatment for a toddler at high risk for autism. Behav Modif, 26(1):69-102.
Ingersoll, B., & Gergans, S. (2007). The effect of a parent-implemented naturalistic imitation intervention on spontaneous imitation skills in young children with autism. Research in Developmental Disabilities, 28, 163–175.
Ingersoll B. (2010). Brief report: Pilot randomized controlled trial of reciprocal imitation training for teaching elicited and spontaneous imitation to children with autism. Journal of Autism and Developmental Disorders, 40:1154–1160.
Guðmundsdóttir, K., Ala’i-Rosales, S., & Sigurðardóttir, Z. G. (2019). Extending caregiver training via telecommunication for rural Icelandic children with autism. Rural Special Education Quarterly, 38(1), 26-42.
Kasari C, Paparella T, Freeman SN, Jahromi L. (2008). Language outcome in autism: Randomized comparison of joint attention and play interventions. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 76:125–137.
Koegel, R. L., O’Dell, M. C., & Koegel, L. K. (1987). A natural language teaching paradigm for nonverbal autistic children. Journal of Autism and Developmental Disorders, 17, 187–200.
Rollins, P. R., De Froy, A., Campbell, M., & Hoffman, R. T. (2021). Mutual gaze: An active ingredient for social development in toddlers with ASD: A randomized control trial. Journal of Autism and Developmental Disorders, 51(6), 1921-1938.
Schreibman L, Dawson G, Stahmer AC, Landa R, Rogers SJ, McGee GG, Kasari C, Ingersoll B, Kaiser AP, Bruinsma Y, McNerney E, Wetherby A, Halladay A. (2015). Naturalistic Developmental Behavioral Interventions: Empirically Validated Treatments for Autism Spectrum Disorder. J Autism Dev Disord, 45(8):2411-28.